Ți s-a întâmplat vreodată să accepți ceva doar pentru că toți prietenii tăi o făceau? Sau să vezi că un prieten are rezultate mai bune, face mai mult sport, iese mai des sau pare pur și simplu că „se descurcă mai bine”, iar tu să te întrebi imediat: „Eu de ce nu sunt așa?”
În adolescență, presiunea grupului de prieteni și comparația socială pot deveni foarte vizibile. Grupul de prieteni este un reper important: observăm ce fac ceilalți, ne raportăm la ei și, uneori, ne schimbăm propriile alegeri în funcție de ceea ce pare normal sau apreciat în grup. Cercetările despre conformitate și presiunea colegilor în rândul tinerilor analizează tocmai această legătură dintre influența grupului, popularitate și comportament (Dobešová-Cakirpaloglu et al., 2016).
Ce este presiunea grupului de prieteni?
Presiunea de grup nu înseamnă întotdeauna că cineva îți spune direct ce să faci. Ea poate apărea atunci când un anumit comportament este încurajat, așteptat sau devine mai greu de refuzat în interiorul grupului.
În literatura de specialitate, presiunea pozitivă poate face o anumită acțiune mai ușor de realizat, de exemplu atunci când cineva te susține sau te ajută să faci ceva. Presiunea negativă funcționează diferit: poate face refuzul mai dificil sau mai costisitor pentru persoana respectivă (Calvó-Armengol & Jackson, 2010).
Gândește-te la diferența dintre „Hai cu mine, te ajut eu!” și „Serios, numai tu nu faci asta?”. Ambele mesaje încearcă să-ți influențeze decizia, dar experiența ta este foarte diferită.
Nimeni nu trebuie să-ți spună ceva ca să te influențeze
Un prieten are rezultate foarte bune. Altul face sport în fiecare zi. Cineva pare să aibă o relație perfectă. Alt prieten pare mult mai popular. Aproape fără să-ți dai seama, apare întrebarea: „Și eu unde sunt în comparație cu ei?”
Aici intervine comparația socială: tendința de a ne evalua prin raportare la alte persoane. Putem face comparații „în sus”, cu persoane pe care le percepem ca fiind mai bune decât noi într-un anumit domeniu, sau comparații „în jos”, cu persoane pe care le percepem ca aflându-se într-o situație mai puțin favorabilă. Aceste mecanisme sunt descrise în teoria comparației sociale (Suls & Wheeler, 2012).
Comparația în jos ne poate face uneori să ne simțim mai bine în legătură cu propria situație. Comparația în sus poate avea efecte diferite: ne poate motiva sau ne poate face să ne simțim insuficienți. Cercetările arată și că tendința de a ne compara cu ceilalți poate contribui la apariția unor atitudini și comportamente competitive (Garcia, Tor & Schiff, 2013).
Să spunem că un prieten face sport zilnic, iar tu nu. Poți privi situația și să gândești: „Mi-ar plăcea și mie să am disciplina asta. Poate pot începe cu ceva mic.” Dar poți privi exact aceeași persoană și să concluzionezi: „Eu n-am nicio ambiție. Nu sunt în stare de nimic.” Diferența nu este doar în ceea ce face celălalt, ci și în felul în care interpretezi comparația.
Cum se răspândește comportamentul într-un grup?
Influența prietenilor nu se oprește întotdeauna la o singură persoană. Calvó-Armengol și Jackson (2010) arată, în modelul lor despre presiunea între egali, că influențarea unei persoane poate modifica ulterior situația și comportamentul altor membri ai grupului. Cu alte cuvinte, schimbarea unei persoane poate crea un efect de contagiune în rețea: ceilalți ajung să fie expuși unui nou comportament chiar dacă nu au fost presați direct.
Este una dintre explicațiile pentru care dinamica unui grup contează atât de mult. Nu trebuie să existe mereu cineva care spune explicit „trebuie să faci asta”. Uneori vezi pur și simplu ce fac ceilalți, iar acel comportament începe să pară normal pentru grup.
Social media poate intensifica senzația de comparație
Comparația socială poate deveni și mai vizibilă online. Pe social media nu vezi întreaga viață a unei persoane, ci o selecție de momente: fotografii din vacanță, reușite, ieșiri, relații care par perfecte sau momente în care cineva arată foarte bine. Cu toate acestea, este ușor să compari acele secvențe selectate cu viața ta completă, inclusiv cu zilele în care ești obosit, nu ai chef de nimic sau lucrurile nu merg cum ai vrea.
În timp, poate apărea o distanță tot mai mare între „cum sunt eu” și „cum cred că ar trebui să fiu”. Iar atunci când comparația devine frecventă și este interpretată mereu în defavoarea propriei persoane, poate alimenta senzația că „nu sunt suficient”.
Cum transformi „nu sunt suficient” în „asta îmi doresc”?
Dacă succesul cuiva te deranjează, poți încerca să schimbi întrebarea. În loc să rămâi doar cu ideea că celălalt este „mai bun”, întreabă-te: „Ce admir, de fapt, la persoana aceasta?” și „Ce spune reacția mea despre ceea ce îmi doresc eu?”
Poți chiar să observi timp de câteva zile momentele în care te compari: cu cine te-ai comparat, ce ai simțit și ce anume ți-ai spus despre tine. Dacă observi că anumite conturi de social media îți provoacă permanent presiune și comparații negative, una dintre soluții poate fi reducerea expunerii la ele și stabilirea unor limite mai clare.
Prietenii te influențează. Dar contează cum.
Nu orice influență a grupului este negativă și nu orice comparație trebuie eliminată. Un prieten te poate împinge către un comportament pe care nu îl dorești, dar poate fi și persoana care îți face mai ușor să faci ceva ce îți doreai deja. La fel, succesul altcuiva te poate face să simți că nu ești suficient sau îți poate arăta o direcție în care ai vrea să crești.
Când simți că presiunea grupului de prieteni sau comparația socială te acaparează, două întrebări pot fi utile:
- „Fac asta pentru că îmi doresc și eu sau pentru că mi-e greu să fiu singurul care spune nu?”
- „Comparația asta mă ajută să înțeleg ce îmi doresc sau mă face doar să cred că nu sunt suficient?”
Diferența dintre răspunsuri poate spune multe despre felul în care grupul te influențează și despre cât spațiu mai rămâne pentru propriile alegeri.
Leave Your Comment Here