Imaginea corporală la adolescente înseamnă mai mult decât felul în care o persoană crede că arată. Include modul în care își percepe, gândește și simte propriul corp și felul în care se raportează la acesta. (Merino et al., 2024) În adolescență, când identitatea și stima de sine sunt încă în formare, relația cu propriul corp poate influența starea emoțională, încrederea și interacțiunile de zi cu zi. Vestea bună este că imaginea corporală nu este fixă: se poate schimba, iar o relație mai sănătoasă cu propriul corp poate fi construită în timp.
Imaginea corporală se formează dintr-un amestec de percepții personale, experiențe, mesaje sociale și comparații. La adolescente, aceste influențe pot deveni mai intense într-o perioadă în care corpul se schimbă, iar acceptarea socială poate avea o greutate mai mare. (Merino et al., 2024)
Stima de sine se referă la evaluarea generală pe care o persoană o are despre propria valoare. Cercetarea clasică asupra stimei de sine în adolescență a arătat cât de important este contextul social în formarea imaginii despre sine. (Rosenberg, 1965)
Cercetările descriu o legătură strânsă între felul în care o persoană își percepe corpul și nivelul stimei de sine. O imagine corporală negativă este asociată cu o stimă de sine mai scăzută și poate apărea împreună cu niveluri mai ridicate de anxietate sau simptome depresive. (Aggarwal, Ranjan & Chandola, 2023) (Merino et al., 2024)
Nemulțumirea față de propriul corp nu apare într-un singur fel. Standardele nerealiste de frumusețe, comentariile negative despre aspect, bullying-ul și comparațiile repetate cu alte persoane pot contribui la o relație mai critică față de propriul corp. (Merino et al., 2024)
Rețelele sociale pot amplifica tendința de a ne compara cu ceilalți, mai ales atunci când vedem constant imagini atent selectate, editate sau care prezintă doar o parte idealizată a vieții unei persoane. În acest context, ceea ce vedem online poate ajunge ușor să pară un standard realist, chiar dacă nu este. (Merino et al., 2024)
Un studiu realizat pe studenți a găsit o asociere negativă între timpul petrecut pe Facebook și stima de sine: utilizarea mai intensă a platformei a fost asociată cu scoruri mai mici ale stimei de sine. (Jan, Soomro & Ahmad, 2017)
Un mecanism important este comparația socială ascendentă — tendința de a ne compara cu persoane pe care le percepem ca fiind mai atractive, mai populare, mai active sau mai reușite. Într-un experiment, expunerea la profiluri care sugerau un stil de viață mai activ și mai atractiv a fost asociată cu o scădere temporară a stimei de sine și a evaluării propriei persoane. (Vogel et al., 2014)
Asta nu înseamnă că rețelele sociale sunt automat „rele”, ci că felul în care le folosim, conturile pe care le urmărim și tipul de comparații pe care le facem pot influența modul în care ne raportăm la propria imagine.
Nu există o singură strategie potrivită pentru toată lumea, dar câteva obiceiuri pot ajuta la reducerea comparației constante și la dezvoltarea unei relații mai echilibrate cu propriul corp. (Aggarwal, Ranjan & Chandola, 2023) (Merino et al., 2024)
Dacă gândurile despre corp îți ocupă o mare parte din zi, îți afectează constant starea de spirit, relația cu mâncarea, viața socială sau te fac să eviți activități importante, merită să vorbești cu un adult de încredere sau cu un psiholog.
Intervențiile psihologice, inclusiv abordările cognitiv-comportamentale și unele programe preventive de grup, pot susține dezvoltarea unei relații mai sănătoase cu imaginea corporală și stima de sine. (Aggarwal, Ranjan & Chandola, 2023) (Merino et al., 2024)
Imaginea corporală și stima de sine sunt strâns legate, iar rețelele sociale pot intensifica nemulțumirea față de propriul corp atunci când favorizează comparații repetate și standarde greu de atins. Totuși, prin conștientizarea comparațiilor, un feed mai atent ales, mai multă autocompasiune și sprijin atunci când este nevoie, relația cu propriul corp poate deveni mai echilibrată și mai sănătoasă.